Renovare energetică Locuință P+1+M

---

• Tip proiect: Optimizare
• Rolul nostru: consultanță energetică
• Locatie: Ilfov
• Status: renovare energetica in etape

Casă aflată în cadrul unui ansamblu de locuințe înșiruite
an constructie: 2005
an renovare mansarda: 2022

Costurile ridicate cu energia, disconfortul termic resimțit la interiorul clădirii, apariția mucegaiului și a igrasiei stau de cele mai multe ori la baza deciziei de a interveni asupra unei clădiri existente.

Renovarea energetică a unei locuințe reprezintă un proces complex pentru care este necesară implicarea proiectanților cu experiență în optimizarea energetică a clădirilor.

Procesul de renovare trebuie să aplice integrat atât măsurile pentru creșterea eficienței energetice și reducerea riscului seismic luând în considerare, de asemenea, și cerințele fundamentale privind securitatea la incendiu, igiena și sănătatea mediului interior, siguranța utilizatorilor și accesibilitatea în exploatare, protecția împotriva zgomotului, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

O proiectare și o execuție deficitară pot duce, așa cum se observă din imaginile dinainte de renovare, la o serie de probleme care afectează direct calittea locuirii dar și la aspecte care au implicații asupra structurii de rezistență a clădirii și a durabilității construcției în ansamblul ei.

Din păcate, deși această locuință este relativ nouă – construcție din anul 2005 – s-au determinat ca necesare o serie de măsuri pentru creșterea atât a performanței energetice, a confortului termic dar și a calității aerului interior, măsurile fiind etapizate în ordinea urgenței acestora.

Prima măsură necesară a fost cea a renovării complete a spațiului aferent mansardei.

Renovare mansardă

• Disconfortul termic major resimțit de cei care locuiesc în această locuință, în spațiul aferent mansardei, tradus prin temperaturi mult mai scăzute pe durata iernii respectiv mai ridicate pe durata verii față de restul clădirii, a determinat urgentarea măsurilor de optimizare energetică a acestui spațiu.

• Probleme identificate:

Termoizolația existentă, compusă din saltele din vată de sticlă cu grosime 5cm+5cm, era parțial mucegăită!

Lipsa totala a foliei cu rol de barieră la vapori a dus la deprecierea stratului termoizolant din zona șarpantei. Vaporii de apă din locuință au migrat de-a lungul timpului, fără vreo barieră, prin plafonul din gips carton, condensând în stratul termoizolant. Condensarea vaporilor de apă a favorizat în timp apariția mucegaiului. Tot acest proces a dus la deprecierea performanței stratului termoizolant.

Saltelele de vată de sticlă erau amplasate direct peste plafonul din gips carton. În multe zone dispunerea saltelelor nu era uniformă, astfel că zone importante au rămas neizolate.

Calitatea aerului interior: mucegaiul dezvoltat în stratul termoizolant neprotejat s-a extins și în plafonul din gips carton, apărând pe acesta pete gri/negre vizibile. Astfel, din păcate, sporii aferenți mucegaiului puteau în curând să fie inhalați de cei care locuiau în clădire, putând duce la probleme respiratorii.

Țeava aerisire canalizare: capătul acesteia a fost amplasat sub astereală, la circa 5 cm distanță de aceasta, deși prin proiect se prevedea străpungerea acoperișului pentru aerisirea directă. În timp, umiditatea ridicată din această zonă a dus la mucegăirea, nu doar a asterelii existente dar și extinderea acestui fenomen spre capriorii din imediata vecinatate, deci structura acoperișului începea să fie afectată. Datorită acestei soluții deficitare, de aerisire într-o zonă din imediata apropiere a spațiilor de locuit, au existat în permanență și mirosuri generate de țeava de canalizare.

Trasee electrice: traseele existente erau în contact cu termoizolatia, neprotejate, astfel că exista riscul de scurt circuit și poate chiar de incendiu.

Joncțiune acoperiș / pereți exteriori: în toate aceste zone a lipsit cu desăvârșire stratul termoizolant astfel ca punțile termice perimetrale au avut un impact major, tradus într-un disconfort termic important pentru locuitori.

Etanșeitate: chiar dacă în urma cu peste 15 ani nu se punea în vreun fel accentul pe etanșeizarea construcțiilor sau pe eficiența energetică, această locuință avea un schimb de aer necontrolat major, între interior – exterior, mai ales în zonele de joncțiune tâmplărie – fereastră, șarpantă – pereți exteriori. Utilizatorii clădirii au resimțit, în permanență, curenți de aer disconfortabili într-un spațiu care ar fi trebuit să fie confortabil, pretabil locuirii, și nu doar atât: temperaturi cu câteva grade mai scăzute decât în restul clădirii, pe timpul iernii, deși instalația de încălzire era supradimensionată în spațiul aferent mansardei respectiv cu câteva grade mai mult, pe timpul verii.

• Soluții: 

Stratificație șarpantă :

• plafon gips carton sau Heraklith
• sipci lemn 40x25mm
• baiera la vapori
• vata bazaltica 100 mm intre dulapi 100x50mm
• vata bazaltica 100mm+100mm intre capriorii existenti cu h=200mm
• astereala existenta
• membrana condens existenta
• sipci existente
• invelitoare metalica existenta
• valoare U_{dupa renovare} = 0,155 W/mpK
• U _{inainte de renovare} =0,37 W/mpK

S-a acordat atentie mărită procesului de montare a vatei bazaltice între căpriorii existenți și ulterior montajului acesteia între dulapii de sub căpriori, așa încât termoizolația să fie dispusă continuu, fără spații neizolate, pentru a evita astfel apariția punților termice. Vata bazaltică Acoustic de la Rockwool a facilitat acest proces: panourile cu un anumit grad de rigiditate, au putut fi tăiate foarte ușor, cu vinclu și cuțit special pentru vată. Odată așezate în spațiul dintre căpriori, panourile de vată tăiate cu 1 cm mai mari decat golul respectiv, nu au mai necesitat prinderi suplimentare. Vata bazaltică este încadrată în Clasa A1 de reacție la foc astfel că alegerea acesteia s-a impus cu atât mai mult cu cât este vorba despre o șarpantă din lemn.

Membrana bariera la vapori: acest material este obligatoriu de amplasat sub orice strat termoizolant din zona acoperișului! Atât transferul de căldură cât și migrarea vaporilor de apă spre exterior, este mai accentuată dintr-un spațiu interior încălzit -  spre exterior, de jos in sus, în acest caz prin zona aferentă acoperișului.

 A fost aleasă membrana INTELLO PLUS - barieră de vapori inteligentă, certificată pentru case pasive, banda adezivă Tescon Vana și adezivul pentru lipirea foliei barieră la vapori- Orcon F., pentru caracteristicile acestora, durabilitate si ușurința utilizării.

Alegerea aceastei folii cu rol de barieră de vapori a fost determinată și datorită caracteristicii „dublu sens”, astfel că pe durata iernii moleculele membranei sunt închise ceea ce reduce permeabilitatea vaporilor de apă, cu alte cuvinte împiedică pătrunderea umezelii în izolație. În schimb, vara, moleculele se deschid iar membrana devine de până la 100 de ori mai permeabilă. Prin această acțiune, umezeala se evaporă și structura este capabilă să se usuce.

S-a asigurat montarea foliei așa încât să acopere integral întreaga suprafață termoizolată a șarpantei cât și racordul cu zidurile perimetrale, pentru a asigura astfel o barieră la vapori continuă și deci o protecție pe termen lung a stratului termoizolant.

Calitatea aerului interior: mansarda deține, după renovare, o performanță termică ridicată dar și un grad de etanșeizare ridicat, prin montarea barierei la vapori. Se impune instalarea unei soluții de ventilație mecanică cu recuperare de căldură, soluție care deja a fost prevazută, în faza de proiectare, urmând a fi instalată într-o etapă ulterioară. Cert este că nu mai există riscul de apariție a sporilor de mucegai în materialul termoizolant respectiv în plafonul suspendat, și deci este eliminat total riscul inhalării acestor spori nocivi pentru sănătatea umană.

Țeava aerisire canalizare: aceasta țeavă a fost desfiintață și înlocuită cu un aerator amplasat în apropierea vasului wc, cu rol de egalizare a presiunii și eliminarea mirosului din instalațiile de canalizare.

Racord acoperiș / pereți exteriori: s-a asigurat continuitatea termoizolației în zona joncțiunii pereți / acoperiș, pentru a minimaliza astfel efectul punților termice în aceste zone.

Etanșeitate: prin asigurarea unui strat continuu etanș la aer nu mai există riscul schimburilor de aer necontrolate dintre interior și exterior și a riscurilor provenite din aceste neetanșeități, cum este acumularea de umiditate excesivă în interiorul materialelor de construcții și apariția condesului, a mucegaiului, a igrasiei.

Planificare Renovare energetică în etape:

• I.               Renovare mansardă
• II.              Înlocuire ferestre + înlocuire centrală termică
• III.             Înlocuire ușă acces principal
• IV.             Montaj panouri fotovoltaice
• V.              Instalare sistem centralizat de ventilație cu recuperare de căldura
• VI.             Termoizolare suplimentară fațade
• VII.           Termoizolare suplimentară placa peste sol

Necesar energie pentru încălzire pentru fiecare etapă a renovării energetice :